Mişcarea "Hospice" începe cu întrebarea "Care sunt nevoile acestui pacient?".

Nu-ti pasă de mine;
Spui că mă înţelegi înainte de a mă cunoaşte suficient;
Ai o soluţie pentru problema mea, înainte ca eu să-ţi spun care este problema;
Mă întrerupi înainte ca eu să termin de povestit;
Termini propoziţia în locul meu;
Îmi povesteşti experienţele tale şi mă faci pe mine să fiu neimportant;
Vorbeşti cu altcineva în încăpere despre boala mea, fără să mă implici şi pe mine;
Refuzi să-mi accepţi mulţumirile, spunând că nu ai făcut mare lucru pentru mine.

Intri încet în lumea mea şi mă laşi să fiu eu însumi;
Încerci cu adevărat să mă înţelegi, chiar dacă sunt neclar;
Eşti înţelegător cu mine, chiar dacă ceea ce spun este împotriva convingerilor tale;
Îţi dai seama că timpul petrecut cu mine te-a obosit şi te-a deprimat;
Îmi permiţi să iau decizii, chiar dacă tu crezi că sunt greşite;
Te abţii să îmi dai cele mai bune sfaturi;
Nu-mi oferi o consolare religioasă, dacă ştii că nu sunt pregătit pentru ea;
Îmi laşi timp suficient să descopăr ce se întâmplă cu mine;
Accepţi recunoştinţa mea, spunând că îţi face plăcere să mă ajuţi.

"Când nu mai este posibilă vindecarea, este datoria noastră să îngrijim."
Cicely Saunders